Persoane interesate

miercuri, 9 octombrie 2013

Metatron si starea cerebrala teta-poarta catre subconstient

Metatron este un dispozitiv care generează stări cerebrale teta, ajutând ființa umană să-și cunoască mai bine corpul și să-și conștientizeze potențialul extraordinar de vindecare și armonizare.Dar ce sunt stările teta și cum le putem accesa? Activitatea creierului uman creează modele de energie electrică, iar semnalele electrice ale creierului pot fi monitorizate prin plasarea electrozilor pe scalp. Dispozitivul numit electroencefalograf (EEG) poate înregistra undele creierului prin trasarea unor linii pe o foaie de hârtie. Linia dreaptă arată moartea creierului. Aceste semnale cerebrale au tendinţa de a urma anumite tipare, pe care oamenii de ştiinţă le-au clasificat în patru tipuri: Undele beta. Când creierul generează cu precădere unde beta, a căror frecvenţă este de aproximativ 13-30 Hz, este vorba de ritmul din starea de veghe: creierul se focalizează preponderent asupra lumii din afara sa sau rezolvă probleme concrete,specifice. Undele alfa. Când undele creierului încetinesc, ajung la un ritm mai coerent, şi poate fi văzut pe EEG un model ca o freză cu dinţii regulaţi, de 8-12 Hz. Aceste unde sunt prezente adesea când creierul este alert, dar nefocalizat, şi majoritatea oamenilor pot genera unde alfa atunci când au ochii închişi, chiar dacă şi numai pentru o secundă sau două. Frecvent, undele alfa sunt asociate cu starea de relaxare şi de calm. Undele teta. Când starea de calm şi relaxare alunecă către somnolenţă, creierul trece la unde mai lente şi mai ritmice, cu o frecvenţă de 4-7 Hz. Oricine poate genera acest gen de unde, cel puţin de două ori pe zi: în acele momente pasagere când trecem de la starea de veghe la somn şi când trecem de la somn înapoi la starea de veghe. Starea teta este însoţită de imagini neaşteptate, imprevizibile, asemănătoare viselor, dar foarte vii (cunoscute sub numele de imagini hipnagogice). Adesea, aceste imagini surprinzător de reale sunt însoţite de amintiri intense, în special amintiri din copilărie. Undele teta oferă acces la subconştient, la reverie, la vizualizarea benefică, revelaţii neaşteptate, inspiraţie creatoare. Este o stare misterioasă, derutantă, cu un potenţial creator înalt şi chiar iluminatoare, dar experimentatorii au întâmpinat dificultăţi când au vrut să o studieze, pentru că este foarte greu de menţinut, oamenii având tendinţa de a adormi imediat ce încep să genereze cantităţi mari de unde teta. Undele delta. Având o frecvenţă extrem de scăzută (0,5-4 Hz), undele delta sunt produse în timpul somnului profund fără vise. Prezenţa lor este cel mai adesea asociată cu procesul complet şi amplu al regenerării fizice şi al refacerii ori menţinerii sănătăţii. Majoritatea cercetătorilor au devenit interesaţi de starea teta şi au început să antreneze subiecţi care să genereze unde teta în mod conştient. S-a descoperit că undele teta „sunt asociate cu o stare profund interiorizată şi cu o liniştire a corpului, a emoţiilor şi a gândurilor, permiţând astfel „lucrurilor neauzite sau nevăzute” să ajungă în conştiinţă sub forma reprezentărilor hipnagogice. Subiecţii testați raportau o stare de bine fizic şi psihic, iar persoanele cu cea mai intensă imagistică hipnagogică erau „mai sănătoşi psihic, mai echilibraţi social, mai puţin rigizi şi conformişti, se acceptau pe ei înşişi mai uşor, erau mai creativi” decât aceia care aveau o imagistică hipnagogică redusă sau nu prezentau deloc acest fenomen. Din punct de vedere fiziologic, starea teta pare să producă „regenerare şi vindecare fizică”. În domeniul emoţional, starea teta se manifesta prin îmbunătăţirea relaţiilor cu alţi oameni, printr-o mai mare toleranţă, înţelegere, iubire de sine şi de ceilalţi. În domeniul mental, starea teta determină apariţia ideilor noi şi eficiente, sau a sintezelor de idei, nu neapărat prin deducţie, ci prin intuiţie, din surse subconştiente.Grafic În realitate, puţini oameni reuşesc să îşi inducă la voinţă unde teta. Călugărilor zen le-au luat 20 de ani de antrenament. Cercetătorii au remarcat că multe descoperiri creatoare au rezultat din fluxul de imagini hipnagogice experimentat într-o stare teta. Chimistul Friedrich Kekule, de exemplu, a descris foarte viu starea sa de „reverie”, în care a văzut dintr-odată o imagine mentală a atomilor formând un lanţ şi o imagine a şerpilor care-şi muşcă cozile; descoperirea pe care a făcut-o după aceea a fost că toate componentele organice apar în inele închise, idee care a fost considerată „cea mai strălucitoare predicţie făcută vreodată în domeniul chimiei organice”. Acesta este doar un exemplu de predicție realizată în starea teta. Sunt nenumărate povestiri despre astfel de momente de inspiraţie şi creativitate care apar atunci când oamenii aproape că adorm, sau când se uită la cer, sau când hoinăresc singuri. De fapt, toţi vorbesc de moleşeală, relaxare fizică, o imagistică vie apărută pe neaşteptate, semne ce atestă instalarea stării teta. Creierul uman, scos din învelişul său protector, craniul, arată ca o jumătate de miez de nucă uriaşă, brăzdată adânc şi despărţită în două părţi, printr-un canal central. Aceste două părţi ale creierului, cunoscute ca emisfere sau lobi, sunt conectate doar prin fascicule groase de nervi. Emisfera stângă. Pe măsură ce cercetările au progresat, au apărut dovezi clare că creierul este „încrucişat cu corpul” – adică emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului, iar emisfera stângă controlează partea dreaptă a corpului şi de aceea, la majoritatea oamenilor, emisfera stângă este dominantă. Acest creier stâng se pare că gândeşte analitic, secvenţial, logic, cu o orientare în timp. Emisfera dreaptă. Creierul drept, pe de altă parte, tinde să proceseze informaţia într-un mod mult mai non-verbal, simultan, intuitiv, nonlinear, atemporal, imagistic. Aici pare a fi locul acelor flashuri intuitive care au fost denumite fenomenul „Evrika”. Unele studii afirmă că emisfera stângă excelează în detalii, procesând informaţia la scară mică, cerându-se o rezoluţie fină, în timp ce emisfera dreaptă este mai bună pentru recunoaşterea tiparelor şi procesarea informaţiei la scară mare, precum şi procesele de sinteză. Creierul drept este prin natura sa un „ghicitor” bun, absorbind repede informaţia într-un plan larg, în timp ce emisfera stângă are nevoie de timp pentru a procesa detaliile. Deşi această cercetare nouă pune la îndoială anumite ipoteze legate de paradigma obişnuită dreapta-stânga, ea scoate totuşi în evidenţă diferenţele esenţiale de funcţionare dintre cele două emisfere: într-o anumită măsură, emisfera dreaptă furnizează forma şi cadrul, în timp ce emisfera stângă umple acest cadru cu detalii. Cei mai mari gânditori ai lumii şi toate geniile recunoscute au declarat că ideile lor şi energiile lor creatoare au venit din subconştient. Logica, cuvintele şi detaliile sunt importante, dar sunt numai nişte instrumente; ele nu sunt realităţi în sine, ci doar simboluri folositoare sau explicaţii ale realităţilor înconjurătoare. Pentru a fi folosite eficient, ele au nevoie şi de abilităţile intuitive şi sintetizatoare ale emisferei drepte. Meditaţia, anumite substanţe psihedelice care induc stări modificate de conştiinţă, muzica, dansurile ritualice, alergarea, visele lucide, vizualizarea, autosugestia sunt tehnici folosite pentru a stimula emisfera dreaptă. În pofida importanţei imense, chiar a necesităţii, de a ne deschide către viziunea de ansamblu, creatoare, unificatoare a emisferei drepte, ar fi o greşeală să credem că gândirea provenită din emisfera dreaptă a creierului este cumva „mai bună” sau mai morală decât cea provenită din emisfera stângă. Mulţi dintre cei care au perceput corect importanţa emisferei non-verbale şi care au realizat efectele făcute de dominanţa emisferei stângi asupra lumii şi asupra culturii noastre, au comis apoi greşeala de a face din dominanţa emisferei drepte a creierului un scop nobil. Cele două emisfere nu sunt specializate doar pentru procese mentale diferite, ci fiecare emisferă susţine stări emoţionale diferite. Neuropsihologii din mai multe ţări au descoperit că emisfera stângă are legătură cu sentimentele negative şi exprimarea acestora, în timp ce emisfera dreaptă este asociată cu sentimentele pozitive şi cu exprimarea lor.” Integrarea emisferică are la baza vechiul principiu al dualității(bun-rău, undă-particulă, yin-yang, etc.). Sincronizarea undelor cerebrale, armonia emisferelor explică creşterea productivităţii, a performanţei, a eficienţei, a sentimentului general de competenţă, a încrederii în sine şi a integrităţii personale. Fiinţa umană îşi poate controla stările psiho-mentale controlându-şi undele cerebrale. - See more at: http://www.ovidiu-bosancu.ro/metatron-si-starea-cerebrala-teta-poarta-catre-subconstient/#sthash.1c56uSil.dpuf

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Ce te opreste sa faci un comentariu?